Actualitate

Analize

Economie

Politica

Social

Educatie

Sanatate

Juridic

International

Rep Moldova

Cultura

Sport

Fotbal

Baschet

Tenis

Handbal

Alte Sporturi

Monden

Barfa saptamanii

Auto

IT&C

Turism

Stiri turistice

Agentii de turism

Stiinta

Comunicate Presa

Religie

Bloguri

Politica

Media

Sport

Showbiz

Afaceri

Stil de viata

Newsletter

Curs valutar

EUR

3.6059

+1.42%

USD

2.5318

+3.36%

XAU

64.7570

+1.54%

Convertor valutar
Alte valute

RSS feed

Arhiva aug. 2008

1	2	3	4	5	6	7
8	9	10	11	12	13	14
15	16	17	18	19	20	21
22	23	24	25	26	27	28
29	30	31

Toata arhiva

Horoscop

Program TV

DEX Online

Sighisoara

Sighisoara este un oras situat in judetul Mures, Transilvania. Orasul se afla la N-V de Brasov, de-o parte si de alta a Tarnavei Mari.

Sighisoara detine o pozitie cheie pe valea Tarnavei Mari, ea fiind un punct de intersectie al principalelor drumuri prin care, mai ales inaintea dezvoltarii mijloacelor de transport moderne, erai obligat sa treci, fapt care explica importanta strategica a vechii cetati, iar tranzitul comercial a contribuit la ridicarea sa economica. Odata cu consolidarea economica si, mai ales, in urma organizarii si intaririi breslelor, cetatea se extinde luand, inca din secolul al XV-lea, forma actuala. Breslele mai importante si mai bogate raspund de ridicarea si fortificarea unei anumite portiuni din cei 930 metri ai zidului cetatii, inaltand cate un turn de aparare. Zidul cetatii a fost ridicat in trei etape: in secolele XIV-XV avea 3-4 metri si creneluri care permiteau sa se traga cu arcul sau cu arbaleta; in secolul al XVI-lea zidul este inaltat cu 2 metri si se practica deschizaturi potrivite pentru armele de foc: goluri de tragere, guri de aruncare.

Obiective turistice

Cetatea Medievala Sighisoara
Cetatea avea 14 turnuri si 5 bastioane; dintre acestea se pastreaza 9 turnuri si 3 bastioane. Turnurile cetatii constituie interesante vestigii ale arhitecturii medievale.
Turnul cu ceas (Turnul portii), principal punct de intrare in cetate, opus celui strajuit de Turnul croitorilor, se numeste asa datorita ceasului cu figurine, unic in tara noastra, aflat la etajul al patrulea; el constituie o imagine simbol a Sighisoarei si, spre deosebire de celelalte turnuri, ridicate si aparate de diferite bresle, Turnul cu ceas apartinea intregii comunitati, fiind sediul autoritatii publice.
Turnul cu Ceas a fost initial un turn de poarta cu maximum doua niveluri. In forma actuala masora 64 m inaltime si este o prisma dreptunghiulara cu ziduri masive,cu patru niveluri,un balcon si un acoperis in stil baroc realizat in 1677 de trei mesteri straini.Cele patru turnulete de la baza acoperisului semnifica autonomia judiciara a orasului.
Pana in 1556, la primul etaj a fost sediul primariei orasului. In anul 1894 Turnul cu Ceas a fost supus unei restaurari generale,s-au asezat tigle smaltuite pe acoperis,iar pe fata dinspre orasul de jos s-au pictat cele doua embleme si insciptia care aminteste momentele cele mai importante ale monumentului. Din 1898 turnul a fost transformat in muzeu.
Pe ambele fatade ale turnului exista cate un cadran urias de ceasornic si nisele cu figurine. Nisa de pe fatada dinspre cetate contine urmatoarele figurine: jos in stanga Pacea cu trompeta si ramura de maslin; in dreapta tobosarul care bate sferturile si orele intr-o `toba` de bronz; la mijloc cele doua statui feminine mari, cu rochii albastre, reprezentand Dreptatea si Justitia; la acelasi nivel mai sunt doua figurine mici care reprezentau Ziua si Noaptea, marcand de fapt ziua de lucru a meseriasilor din cetate.
In nisa de pe fatada dinspre Orasul de Jos avem urmatoarele: jos in dreapta Calaul; in stanga cel de-al doilea tobosar care marcheaza scurgerea timpului.Deasupra lor se afla o instalatie rotativa pe care sunt fixate cele sapte figurine de stejar pictat reprezentand cele sapte zile ale saptamanii, cu vestimentatia si atributele unor divinitati din Panteonul greco-roman si german,purtand pe cap simboluri din alchimia medievala. Prima atestare documentara a ceasului si a figurinelor dateaza din 1648. Astazi vechile mecanisme nu mai exista, actualul mecanism fiind cumparat din Elvetia in 1906 pentru suma de 4000 de coroane.
- Portile cetatii
Turnul cu Ceas a fost construit ca turn al intrarii principale. Aceasta era deosebit de bine fortificata, fiind aparata de trei porti. Prima poarta se afla sub bolta de trecere de sub cladirea de azi a Casei de Cultura “Ciprian Porumbescu”. Curtea de acces care duce spre a doua poarta, te copleseste prin maiestuozitatea turnului si forma masiva a barbacanei. A doua poarta se inchidea cu usi masive de stejar, intarite cu drugi de fier, iar a treia poarta era incastrata in zidul turnului si se ridica pe scripeti ca o ghilotina. Aceasta s-a pastrat pana in anul 1867.
A doua intrare se afla in paza Turnului Croitorilor, in latura opusa a cetatii.Aceasta este singura cale de acces a masinilor in cetate, fiind formata din doua bolte care contineau doua porti metalice,de asemenea ridicate cu ajutorul scripetilor.
- Turnurile
Turnul Tabacarilor
Este o prisma de plan patrat,de dimensiuni relativ reduse,cu un acoperis simplu.Forma sa il recomanda ca pe unul din cele mai vechi turnuri,facand probabil parte din acel prim sistem defensiv al cetatii.
Turnul Cositorarilor
Inalt de 25 m,el porneste de la o baza patrata,apoi devine pentagonal si se largeste spre a deveni octogonal,in timp ce acoperisul are plan hexagonal.O inscriptie pierduta preciza faptul ca,in 1583,s-au facut reparatii si probabil tot atunci s-a construit si bastionul de artilerie dinspre Orasul de Jos.
Turnul Franghierilor
Datand probabil din secolul al XIII-lea,acest turn a facut parte din fortificatia initiala de pe varful dealului.De plan patrat,cu forme simple,este astazi locuinta paznicului cimitirului.
Turnul Macelarilor
De la Turnul Franghierilor,zidul cetatii coboara spre nord-est pana la Turnul Macelarilor. Portiunea de zid dintre cele doua turnuri s-a pastrat intacta asa ca se pot observa fazele de evolutie. Turnul Macelarilor are aspect de Renastere,o prisma octogonala suprainaltata pe un plan hexagonal pentru a obtine camp de tragere peste micul bastion de artilerie din fata sa.
Turnul Cojocarilor
Aflat la foarte mica distanta de Turnul Macelarilor,modest ca dimensiuni si forme, pe plan patrat, reparat si suprainaltat dupa incendiul din 1676, dateaza probabil din secolul al XV-lea.
Turnul Croitorilor
Acesta impune prin simplitate si masivitate si poate fi datat din secolul al XIV-lea.In timpul incendiului din1676 pulberaria orasului aflata aici a explodat,distrugand o mare parte din turn.
Turnul Cizmarilor
Aflat in extremitatea de nord-est a dealului cetatii, acest turn a fost mentionat in 1521, reconstruit in 1650 si modificat in 1681, el purtand pecetea barocului. Turnul a fost prevazut cu un bastion de artilerie, demolat in 1846.
Turnul Fierarilor
Construit in 1631, este un turn de flancare, remarcabil prin masivitatea sa. Rolul sau a fost si acela de a proteja Biserica Manastirii in caz de asediu. In 1631 a fost construit un bastion intre Turnul Fierarilor si Turnul Dogarilor, dar care a fost ulterior demolat.
Turnul Giuvaergiilor
Acest turn,impreuna cu Bastionul Castaldo, a fost in trecut cheia sistemului defensiv al orasului. In 1706.in timpul unui asediu a fost aruncat in aer bastionul si o parte din ziduri. Ulterior, Turnul Giuvaergiilor a fost lovit de un traznet in 1809 si a ars, in 1863 fiind demolat si transformat in sala de gimnastica. In 1935 a fost transformat in capela mortuara.
Orasul de Jos
Nu numai cetatea se bucura de prezenta unor cladiri vechi si deosebit de pitoresti, dar si “Orasul de Jos” are o serie de case deosebite cum ar fi: Casa Zilinschi din secolul XVIII, casa de brutar; Casa Rosenthal din secolul XIX; Casa meseriasilor (actualul restaurant Perla Cetatii) din secolul XIX; cladirea hotelului-restaurant “Steaua”, din secolul XIX si refacuta in 1912 de catre arhitectul Baltes in stil artnuveau; Casa Hermann Oberth de pe strada Zaharia Boiu din secolul XX; cladirea notariatului din secolul XX, etc.
Biserica Leprosilor
In ,,Orasul de Jos”, pe malul Tarnavei, pe strada Stefan cel Mare, nr. 34, langa linia ferata, se afla Biserica Leprosilor, construita intre anii 1480-1500. Asezata la poalele dealului ce strajuieste dinspre nord cetatea, lacasul a fost, probabil, la inceput o bisericuta de tip satesc, fortificata cu zid de aparare. Desele razboaie de la sfarsitul secolului al XVI-lea fac viata nesigura, si prin donatia unui preot, in 1570, in incinta fortificata se amenajeaza o leprozerie, ulterior largita cu chilii pentru bolnavi.
Biserica Ortodoxa din Cornesti
Situata la intrarea in oras dinspre Targu Mures, cu hramul Intrarea Maicii Domnului in Biserica, este primul lacas crestin romanesc din piatra, din aceasta zona. Construita in 1788-1797 pe locul unei biserici din lemn in timpul preotului Stefan Balas, este un monument neoclasic adaptat cerintelor de cult ortodox. Se mai pastreaza de atunci clopotul, un antimis (val liturgic) si un potir de aur. Pictura murala din interior este opera artistului Veniamin Precup.
Catedrala ortodoxa
Aflata pe malul Tarnavei Mari cu hramul Sfanta Treime, este construita intre anii 1934-1937 de catre arhitectul dumitru Petrescu Gopes. Pictura interioara a fost realizata de catre pictorul A. Demian. Biserica a suferit in ultimii ani mai multe reparatii, pictura fiind refacuta intre anii 1980-1984.
Sinagoga evreiasca
Este situata pe strada Tache Ionescu nr. 13, fiind o cladire cu plan dreptunghiular beneficiind de doua accese. Acoperisul este in doua ape, sub cornisa existand o friza cu arcaturi romanice. In interior tavanul cu cer instelat este pictat, iar mobilierul din lemn, stranele si tribunele, sunt originale. Atat pe fatada principala cat si pe peretele de est se gaseste un dulap din lemn, care prezinta in partea superioara un fronton triunghiular din lemn cu steaua lui David.
Biserica Reformata
Construita in 1888, este o cladire neo-romanica cu elemente neo-gotice. In interior se remarca pupitrul de lemn al predicatorului cu baldachin decorat cu denticul si strane originale. Biserica se afla pe strada Gh. Lazar.
Biserica Unitariana
Este situata pe strada Garii si dateaza din 1936-1938. Constructia din caramida are un plan dreptunghiular cu abida semicirculara si un turn masiv spre vest ce prezinta forme specifice arhitecturii moderne din mediul urban secuiesc.
Biserica din Deal
Daca Turnul cu ceas a devenit o imagine-simbol a cetatii, biserica este imaginea istoriei sale. Ea constituie cel mai valoros monument arhitectonic al Sighisoarei, fiind unul dintre edificiile reprezentative ale stilului gotic din tara noastra. Cercetatorii au cazut de acord asupra faptului ca actuala biserica a fost ridicata pe locul unei cetatui existenta inainte de 1200. Dealul pe care se afla biserica constituia un punct de refugiu pe care localnicii trebuie sa-l fi intarit, probabil, dintotdeauna pentru caz de pericol.
Oricum, la venirea sasilor trebuie sa fi existat pe culmea dealului o mica fortificatie, al carei turn de aparare il constituia actualul turn al clopotnitei; in partea opusa turnului se gasea o bisericuta transformata ulterior in cripta. Prima mentiune despre Biserica din Deal o avem din anul 1345 intr-un document dat de regele Ludovic 1 in care se arata, printre altele, ca sighisorenii sunt credinciosi regelui si cladesc o biserica inchinata Sf.Nicolae.
Casa Venetiana
Vechea casa de patrician este numita astfel datorita usilor ogivale si ferestrelor duble,incheiate in arc trilobat.Isi datoreaza aspectul exterior “modernizarii” efectuate in secolul trecut in spiritul neogoticului.In secolul al XVII-lea a apartinut primarului cetatii,Stefan Mann.
Casa Vlad Dracul este una din cele mai vechi cladiri din cetate, se afla in stanga micii piete a Turnului cu Ceas. Cladirea are un aer de simplitate si a fost in trecut locuinta oficiala, apartinand primarului sau judelui regal al cetatii. Aici s-a stabilit intre anii 1431-1435 Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Batran.In acea perioada a fost infiintata (probabil in pivnitele casei) o “hereghie de bani”(monetarie). La etaj a fost instalat Muzeul armelor, care a fost ulterior mutat. Acum cladirea este restaurant.
Casa cu Cerb denumita astfel dupa capul de cerb fixat pe coltul cladirii, este o constructie specifica renasterii transilvane, datand probabil din secolul al XVIII-lea. Notabile sunt si formele ei robuste si echilibrate, boltirile parterului, ancadramentele de piatra cu tencuieli si micul burduf cu fereastra orientat spre piata.Restaurarea actuala a casei a inceput din anul 1988, nefinalizata, a fost apoi preluata in anul 1997 de asociatia Restauro Messerschmitt care a finalizat lucrarile in anul 2001. Lucrarile de restaurare au pus in valoare tavanele casetate, o camera pictata si pictura exterioara cu inscriptie.
Piata cetatii
In trecut se numea Piata Petofi. Este inconjurata de o serie de case in care locuiau familiile nobililor orasului. Aceste case dateaza din secolul al XVIII-lea si chiar de la sfarsitul secolului al XVII-lea. Aici se tineau targurile principale, dar numai breslele fruntase ale cetatii isi puteau desface marfurile aici. De asemanea aici se judecau procesele capitale sub privirile multimii, tot aici fiind amplasat si stalpul imfamiei. Practic, intreaga viata a orasului se desfasura in piata.
Casa memoriala Chendi
Ilarie Chendi a locuit in 1890 pe strada N.Balcescu la numarul3. A fost unul din colaboratorii activi a revistei “Semanatorul”, ce aparea la Bucuresti. Criticul judicios si incisiv a terminat liceul german din Sighisoara si localnicii l-au imortalizat printr-un bust si o placa comemorativa asezata pe casa in care a locuit.
Casa memoriala Boiu
Zaharia Boiu a fost primul absolvent roman al liceului german din oras. Orator de seama, om de larga cultura, a dat mare atentie scolii. Casa memoriala se afla langa Spitalul Municipal.
Culture Pub
Pe strada Bastionului, un interes deosebit il prezinta casa de la numarul 4, tipica pentru sistemul de construire a unor locuinte din Evul Mediu. Renovarea i-a lasat forma initiala, acoperisul iesit in afara servind atat la urcarea recoltei direct in pod, cat si ca mijloc de aparare.

Imprejurimi

Imprejurimile Sighisoarei, deosebit de pitoresti, cu bogate si valoroase monumente istorice si arhitectonice constituie de asemenea, obiective turistice interesante, demne de a fi cunoscute de vizitatorii vechii asezari de pe Tarnave.
Astfel, la 6 km de Sighisoara, pe DN 13, ajungem in comuna Albesti unde, in 1848, armata maghiara condusa de generalul Bem a fost infranta de trupele tariste, batalie in care si-au pierdut viata poetul maghiar Petofi Sandor si publicistul german Anton Kurz. Un monument format dintr-o coloana de marmura in capatul careia se afla un vultur cu o sabie in cioc, ridicat in 1899, strajuieste groapa comuna in care se gasesc osemintele revolutionarilor cazuti in lupta din vara anului 1849.
Tot aici se poate vizita Casa memoriala ,,Petofi Sandor", inaugurata in 1904, inchinata vietii si activitatii poetului revolutionar, luptator impotriva tiraniei si exploatarii nobiliare. Muzeul cuprinde mai multe exponate dintre care amintim exemplare ale diferitelor editii din opera poetului, inclusiv traduceri in limbi de mare circultie internationala, portrete, desene, fotografii ale lui Petofi, ale membrilor familiei sale, ale conducatorilor revolutiei din 1948-1949, arme, harti si o serie de planuri ale bataliei. Din Sighisoara spre Medias, pe DJ 14, trecem prin comuna Danes (10 km), apoi dupa alti 9 km o luam la stanga si ajungem in comuna Laslea; de aici, pe o sosea comunala neasfaltata, dupa alti 12 km se ajunge in satul Malancrav. Biserica din localitate, ctitorie a familiei nobiliare Apafi, construita pe la 1350, in aceeasi perioada cu Biserica din Deal, constituie un monument specific goticului transilvanean. Lacasul, de tip bazilica, are trei nave fara bolti, cu clopotnita inglobata navei centrale, iar corul incheiat in trei laturi, este boltit in ogive cu console decorate intr-o maniera naturalista. Picturile murale, relativ bine pastrate, dateaza din anul 1405.
Intorcandu-ne in comuna Danes, la 9 km spre sud, pe DJ 14 ajungem in satul Cris, cunoscut datorita castelului fostei familii nobiliare Bethlen, edificiu in care stilul gotic se imbina cu elemente renascentiste. Castelul a fost construit intre anii 1559-1683, pe fundatii vechi, piatra pentru ridicarea acestuia fiind adusa de la cariera de la Racos. Castelul se ridica pe un mic deal in mijlocul satului; constructie cu plan dreptunghiular, cu un foisor pe latura sud-vestica, care da spre curtea interioara, edificiul cu ziduri groase si turnuri de aparare cuprinde peste 40 camere mari si luminoase. La sfarsitul secolului al XVI-lea s-a ridicat un bastion masiv de forma cilindrica; in partea exterioara a ultimului etaj au fost montate statui cu osteni. Turnul interior, rotund, are geamuri inguste cu vitralii. Aici era capela, bogata biblioteca a familiei si, tocmai sus ,,sala miresei", numita si ,,sala placerilor". Castelul este inconjurat de un foarte mare parc unde se afla si un lac interior. Unul din contii Bethlen avea pasiuni botanice, astfel ca multi arbori si plante de aici constituie o raritate. In parc se afla un colt de odihna cu mese si banci minunat taiate si sculptate in marmura alba, care poarta semnatura celui mai mare sculptor medieval din Transilvania: Fecit Elias Necolai, 1649 (atat statuia cat si masa cu bancile se gasesc la Muzeul Brukenthal din Sibiu).
La 9 km de Sighisoara, pe DN 106, in directia Agnita, intalnim comuna Saes unde poate fi vizitata o biserica, monument de arhitectura datand din secolul al XIV-lea; atrag atentia pictura realizata in 1520, cu vadite influente ale Renasterii, precum si o cristelnita de bronz.
Pe aceeasi ruta, dupa alti 8 km, se ajunge in comuna Apold; aici se pastreaza biserica fortificata, construita, probabil, in secolul al XV-lea; zidul curtinei, cu turnuri patrate de aparare, este destul de bine conservat. Deasupra navelor, in podul bisericii, se inalta galerii de aparare cu metereze, iar deasupra corului, opus masivului turn-clopotnita, exista un zid de aparare cu metereze si guri de tragere. La 20 km de Sighisaara, pe DN 13 (E60), in directia Brasov, se afla comuna Saschiz, centru mestesugaresc activ in veacul al XVI-lea, vestit mai ales prin breasla olarilor. In localitate pot fi vizitate cetatea taraneasca si biserica fortificata.
Vestigiile cetatii satesti, situata in partea de apus a comunei, cuprind o suprafata relativ mare, fapt ce dovedeste ca ea servea ca loc de refugiu si pentru alte sate. Cetatea este atestata documentar in anul 1470, intr-un act emis de cancelaria regelui Ungariei, Matei Corvin. Curtina cetatii prezinta un plan poligonal, inconjurand coama dealului; turnurile de aparare, relativ scunde, au forma unor paralelipipede cu baza patrata si acoperisul intr-o singura apa; in partea interioara ele prezinta asemanari cu Turnul tabacarilor din Sighisoara.
Biserica fortificata este una din cele mai reprezentative si mai vechi constructii de acest gen din tara. Constructia bisericii a inceput in 1495, lucrarea fiind terminata in anul urmator, fapt consemnat de doua inscriptii, una amplasata pe peretele corului si cealalta pe o tigla a acoperisului. Ca stil arhitectonic edificiul este inrudit cu alte biserici-fortificate pe care le intalnim in localitati apropiate cum ar fi Bunesti, Cloasterf, Iacobeni etc. Zidul imprejmuitor a fost demolat, iar turnul-clopotnita, mai nou decat biserica prezinta asemanari cu Turnul cu ceas din Sighisoara, in forma avuta anterior marelui incendiu din 1676. De plan dreptunghiular, cu puternice console prevazute cu guri de aruncare la etaj, turnul-clopotnita are, in cele patru colturi ale bazei acoperisului, turnulete care semnifica faptul ca localitatea se bucura de dreptul de jus gladii.
Biserica, cu o singura nava, cor pentagonal alungit, cu un etaj de aparare fortificat, beneficiind de goluri de tragere, amplasat sub acoperis, pe intreaga suprafata a constructiei, este inconjurata de contraforturi legate cu arcade, deasupra carora se inalta parapete de zid, prevazute cu metereze si guri de aruncare; un turn patrat flancheaza altarul. Dintre obiectele aflate in biserica o valoare deosebita prezinta un potir gotic, lucrat in jurul anului 1480 de catre un artist necunoscut.

Cai de acces

• Rutier: DN1 (E60) Bucuresti - Brasov - Tg. Mures
DN14 Sibiu - Sighisoara
• Feroviar: Bucuresti - Brasov - Teius,cu derivatii spre Arad si Cluj – Oradea